Category Archives: umbra - Page 2

cine sunt eu???

Deseori va intrebati cine sinteti si de ce traiti….la fel o fac si eu in fiece zi …ma gindesc asa… sint o frunza ce toamna se usuca …iar iarna ingheata… sint o piatra care toti calcind-o cred ca pe ea n-o doare…sint o pasarea …care vrea sa zboare dar aripile sint ranite…sint o floarea ofilita la fereastra careia plinge un suflet pustiu….sint o stea de neatins si rece…sint un soare ce rasare si apune mai repede decit crede cineva …..sint nourash …care plinge cind ii vine timpul….sint o lacrima ce se ineaca de atita durere…sint o cartea …cu putine pagini dar multe mistere…sint o stafie …pe care o vad doar unii …sint o umbra…ar treb sa ma bucur caci umbrele arata ca exista lumina dar intradevar , umbrele arata partea verso la tot cei frumos…. luminos….sint o scara..pe care nimeni nu vrea sa urce lasind-o singura ..si plina de parf si murdarie ….sint o fereastra prin care daca sari poti sa mori….sint un fulg ..care se topeste si iarna…sint o papusha care nu simte si nu zice nimic doar ochisorii dulci si fardul o salveaza…sint un robot…care indeplineste sarcinile destinului……sint o padure in care te ratacesti ..sint un trecut in care nu trebuie sa te intorci ….sint ceea ce nu si doresti nimeni …sint ultima petala a flori care arata daca te iubeste sau nu ….sint o problema fara solutie ….sau  de fapt sint doar un om ..o fata care a scris tot asta …..

autor: umbra

e prea…

E prea frig, ca sa fie cald

E prea uscat, ca sa ma scald.

E prea frumos, ca sa fie realitate

E prea misterios, ca sa fie banalitate.

 

Nu prea ajunge timp, ca sa traim.

Nu prea ajung cuvinte, ca sa vorbim

Nu prea ajung lacrimi, ca sa regretam.

Nu prea ajunge rabdare, ca sa asteptam.

 

E prea obositor, ca sa fie interesant

E prea amar, ca sa fie apetisant.

E prea devreme, ca sa fie tirziu 

E prea dureros, aceasta sa descriu.

 

Nu prea ajung ani, ca sa intelegem

Nu prea ajung puteri, ca spre ei sa mergem.

Nu prea ajunge lumina, ca sa admiram.

Nu prea ajung miracole, ca sa speram.

autor: umbra

Oamenii

 

Oameni se nasc si mor 

Iar amintirile ne dor 

Toti ii pling cu durere

Si nu mai vor sa spere.

 

Ce-i dragi inteleg corect

Si nu au nici-un suspect

Cine-ar fi de vina 

Ca unii plec iar altii o sa ramina

 

Accept cu greu ca n-o sa fie 

Acel chip drag, zimbet, bucurie

Dar sesizam ca altceva nu poate fi 

Ramine doar sa-i pomenim in fiecare zi.

 

Copii, maturi – nu conteaza

Totul in viata variaza

Privim in sus cautind o explicatie 

Dar obtinem complicatie.

 

In viata moartea-i tragedie

Asa mereu pe lume o s fie 

Nu regretati ca n-ati facut 

Regretati ca ati pierdut.

 

Sfirsitul nu-i decit un inceput 

Misterios, total necunoscut 

Sa nu uitati pe cei ce vor zbura

Caci lor cindva ne vom alatura.

 

by umbra

Cînd

Cînd o să simţi iubirea

    Să nu crezi că  e un vis

Să nu te pierzi cu firea -

    Mergi spre compromis.

 

Poate ea se va întoarce 

    Chiar dacă iubirea asta nu face

Vei ruga să fie lîngă tine 

    Însă ea şi suferinţă ţine.

 

Vei sesiza aceasta cînd o vei pierde

    Că-n viaţă nu-i totul aşa frumos şi verde

Te vei gîndi să apreciezi 

    Toată iubirea ce-o vezi .

 

Dar va fi prea tîrziu 

    Vei încerca ceva să recuperezi 

Iar adevarul eu am să fiu 

    Adica realitatea în care nu vrei să crezi. 

autor: umbra
trista-keasley olympiavacha@mailxu.com zella_hesketh_141@mailxu.com http://lqu.mailxu.com